Și-a donat averea bisericii, după ce a avut un vis cu Arsenie Boca. Astăzi a ajuns să trăiască într-o baracă, la marginea satului

La inceputul anilor ’90, un barbat din Lugoj a vandut tot ce avea pentru a construi o manastire, dupa ce l-a visat pe Arsenie Boca.

Aurel Filip, de meserie bucatar, a renuntat la doua case, peste 100 de galbeni, bijuterii si zeci de animale pentru a strange banii necesari ridicarii unei manastiri in satul Iersnic, unde a copilarit pana la varsta de 11 ani.

S-a apucat efectiv de construit prin anul 1996 si in aproape 10 ani a reusit sa ridice lacasul de cult “la rosu”, urmand sa fie tencuit si pictat. Povestea nu avea sa fie, insa, cu final fericit…

Gestul lui a fost relatat de presa vremii, iar oamenii din sat il vedeau ca pe un sfant. Numai ca a terminat banii si atunci a ajuns la concluzia ca trebuie sa sa gaseasca o solutie ca toata truda sa sa nu fie in zadar. In cele din urma, a donat cladirea Mitropoliei Banatului, singura conditie pusa fiind aceea ca sa locuiasca toata viata pe langa lacasul de cult pe care l-a ridicat.

„Nu au respectat singura mea dorinta”

Nu a facut un act in care sa cuprinda aceasta clauza, pentru ca i-a fost de ajuns cuvantul mai-marilor bisericii banatene. Numai ca, dupa cativa ani, prin 2013, Aurel Filip a fost gonit si, astazi, a ajuns sa traiasca intr-o baraca, la marginea satului Sinersig.

“Nu au respectat singura mea dorinta, sa ma lase sa traiesc acolo pana la moarte. Acum stau intr-un sopron, la Sinersig, ca vai de mine”, spune Aurel, in exclusivitate pentru CANCAN.RO

Nu ii pare rau nici astazi ca a renuntat la tot ce a avut pentru a ctitori o manastire, regreta insa ca nu si-a vazut visul implinit. “Eu m-am inteles cu ei sa faca manastire acolo, acum l-au declarat schit. Au adus acolo o calugarita, care m-a scos afara. Si cate necazuri mi-a facut! A chemat de doua ori ambulanta sa ma duca, sa ma interneze la nebuni, a chemat politia.

De fiecare data oamenii au inteles, ba i-au si spus ca eu sunt un om normal si ca ea nu urmareste decat sa scape de mine. La Mitropolie am facut o scrisoare, dar nimeni nu ma mai baga in seama.

Manastirea trebuia terminata, asa cum s-au angajat cand le-am predat-o, dar nu au facut nimic la ea. Au lasat-o sa se degradeze”, spune cu amaraciune Aurel.

Vorbeste urat de calugarita care l-a scos de la manastirea pe care a ctitorit-o si spune ca, de cand a ajuns acolo, e pusa doar pe captuiala. “Aia nu e calugarita, au adus-o de pe centura. Nu face decat sa vanda tot ce e acolo.

I-a luat apartament la copil, din ce a vandut de acolo”, declara Aurel Filip, care spune ca nu mai are ce face. A ajuns la 64 de ani si tot ce isi doreste e sa se intoarca la Iersnic si sa isi mai traiasca anii care i-au ramas din viata, insa spune ca nu e este lasat.

Mitropolia promite ca-l va ajuta pe Aurel Filip

Cand intrebam la Mitropolie despre acest subiect suntem pasati dintr-o parte in alta. In cele din urma, ajungem la parintele Ionel Popescu, vicarul administrativ. La prima incercare, evita elegant subiectul: “Imi pare rau acum trebuie sa plec la o conferinta nu pot sa va spun nimic”.

Il sunam, din nou, peste cateva zile, cand incearca din nou sa ne evite. “Sunt in masina acum”. Dupa insistentele noastre, accepta sa ne spuna cum sta treaba cu manastirea lui Filip.

“Nu l-a scos nimeni afara. Exclus asa ceva. Acolo nu sunt conditii de locuit, nu putea trai sub nicio forma acolo, iar biserica pe care el a ridicat-o, in timp s-a degradat si sunt necesare investitii foarte serioase pentru a putea fi data cultului, pentru a se putea sluji.

Noi avem acolo o calugarita, dar se afla doar in faza de a amenaja o locuinta pentru obstea care va fi acolo si deocamdata se ocupa de strangere de fonduri, pentru a putea incepe o lucrare serioasa de amenajare.

Dansul poate sa mearga oricand acolo, nu-l va scoate nimeni niciodata si ii vom recunoaste permanent rolul sau de ctitor.

Din pacate, dansul inca de la inceput nu a fost de acord ca noi sa avem o obste monahala acolo, exprimand intotdeauna ca el sa conduca manastirea, ori, dupa cum stiti, orice manastire se conduce dupa alte reguli. Nu poate un mirean sa conduca o manastire. Cam aceasta ar fi foarte pe scurt situatia”, a spus Ionel Popescu, pentru CANCAN.RO

Sustine ca Mitropolia este oricand deschisa sa-l ajute pe Aurel Filip sa locuiasca in conditii decente. “Dumnealui sa vina la noi, pentru ca il asteptam cu tot dragul si tot ce depinde de noi, in cazul lui, noi vom face”, a mai adaugat vicarul Popescu.

Cum s-a transformat manastirea in schit

De altfel, pe site-ul Mitropoliei Banatului, schitul de maici Iersnic, cu hramul Sfanta Treime – A doua zi de Rusalii, este trecut ca fiind „in organizare”.

„Este ctitoria credinciosului Aurel Filip din localitatea Iersnic, care, influentat de personalitatea Parintelui Arsenie Boca, a dorit sa inalte o manastire”, arata reprezentantii Mitropoliei.

Ei confirma ca anul 1996 a reprezentat inceputul de drum in edificarea asezamantului monahal, care, initial, ar fi trebuit sa fie o manastire de calugari.

„Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 13–14 februarie 1996, luand in examinare adresa Arhiepiscopiei Timisoarei nr. 2229-C/1995 cu recomandarea infiintarii unei manastiri pentru calugari, in apropierea localitatii Iersnic-Cladova, judetul Timis;

din documentatie rezultand ca manastirea ar urma sa fie construita din initiativa credinciosului Aurel Filip din Lugoj, care detine doua hectare de teren, materiale de constructie, beneficiind si de sprijinul credinciosilor…; in temeiul prevederilor art. 8 din Regulamentul pentru organizarea vietii monahale, conform caruia

«infiintarea sau desfiintarea unei manastiri se aproba de catre Sfantul Sinod la propunerea Chiriarhului locului»;

la propunerea Comisiei pentru doctrina, viata religioasa si pentru manastiri, Sfantul Sinod a hotarat: aproba infiintarea unei manastiri in apropierea localitatii Iersnic – Cladova, judetul Timis, cu destinatia pentru calugari, urmand a se organiza si functiona potrivit randuielilor traditionale bisericesti, subordonata canonic si administrativ Arhiepiscopiei Timisoarei“, precizeaza reprezentantii Bisericii.

Ulterior, in 2010, Sinodul Mitropolitan a decis ca lacasul, „pana la dezvoltarea obstii monahale corespunzatoare pentru statutul de manastire, sa se organizeze si sa functioneze ca schit de monahii, dependent manastirii Timiseni, urmand a se numi o egumena care va organiza si coordona activitatea duhovniceasca si gospodareasca, atat pentru finalizarea lucrarilor de constructie a bisericii si a corpului de chilii, precum si a intregii incinte”.

loading...