Câteodată cele mai bune relații sunt cele de scurtă durată

Încetează să plângi după el: câteodată cele mai bune relații sunt cele de scurtă durată.

Atunci când punem punct unei relații, ne întrebăm: „Ce ar fi fost dacă?…”
Ce ar fi fost dacă nu eram atât de nesigură pe sine?

Ce ar fi fost dacă aș fi urmat ce-mi spunea intuiția?

Ce ar fi fost dacă i-aș fi spus tot ce voiam să îi spun?

Ce ar fi fost dacă nu aș fi zis lucrurile care nu trebuiau zise?

Adesea, relațiile de durată au proprietatea de a stagna. Devenim prea obișnuiți și nu mai avem dorința de a îmbunătăți ceva.

Când ele încetează, avem nevoie de o schimbare, de ceva frivol. Nu trebuie să ne avântăm în altă relație semnificativă.

Astfel putem cunoaște noi persoane, descoperim ceva nou în noi înșine.

Oamenii ,,temporari” ne reamintesc că timpul este limitat și că nu trebuie să ne fie frică de sentimentele care ne domină.
Mereu e înfricoșător să pari slab, vulnerabil, dar acestea sunt momentele apreciate doar de oamenii de calitate.

Avem cunoștințe superficiale despre majoritatea oamenilor cu care contactăm, mai ales la începutul comunicării.

Cât de paradoxal ar suna, dar cu oamenii apropiați este cel mai dificil să discutăm subiecte serioase, cu atât mai mult sentimentale. Oamenii dragi deja au o reprezentare despre tine, pe care este extrem de greu să o modifici de la caz la caz.

Toți ascundem câte ceva de cei pe care îi iubim enorm. Iar uneori, ne este mai ușor să ne descărcăm sufletul în prezența unui om din exterior.

Acești oameni „în tranzit” ne permit să creștem, să vedem lumea cu alți ochi.
Dacă ne-am acomodat cu ideea că oamenii vor veni și vor pleca din viața noastră, atunci de ce ne-am preface? De ce am purta măști care trebuie schimbate la infinit?

Așa că, poți să joci până la nesfârșit jocul „ce-ar fi fost dacă?”, sau să faci o schimbare. Relațiile de scurtă durată, dar profunde – sunt minunate.

loading...